Protein has been intensely over-represented in the plate. Now, the garden should be the main drag for main courses.
În acest articol vreau să vorbesc despre combinații alimentare, căci este un subiect important și care cu siguranță poate face diferența în starea noastră de bine. Țineți-vă bine!
Ca să înțelegem de ce vorbim despre combinații alimentare, întâi vreau să aduc în lumină factorii implicați în procesul de digestie:
– Enzimele -> elemente care au perioadă de activitate și de inactivitate. Mediul acid sau alcalin dictează ce enzimă este activă și care nu;
– pH-ul -> unele alimente au nevoie de diferite enzime, deci de un anumit ph pentru a fi digerate. Dacă noi combinam alimente care necesită un mediu acid cu cele care necesită mediu alcalin… enzimele “alcaline” se dezactivează, căci crește aciditatea;
– Timpii de digestie -> în funcție de complexitatea alimentului respectiv. Cea mai complexă și greu digerabilă moleculă este cea din brânză, care necesită timpi mari de spargere, urmată de carne și alte proteine;
– Temperatura de digestie -> enzimele se activeaza la 38-39 de grade Celsius. Cu cât un aliment este mai rece, cu atât digestia va dura mai mult.
Ok… dar cum știm ce alimente au nevoie de mediu acid și care de mediu alcalin?
Pentru asta, trebuie să facem o clasificare a alimentelor (numai simplu nu pare, știu!):
- Fructe – mere, piersici, caise, banane, mango etc. Nu am cum să le descriu mai bine decât ca cel mai ușor digerabile alimente de către organismul uman. Sunt carbohidrați simpli ți au nevoie de mediu alcalin, iar timpii de digestie sunt cei mai scurți, de aceea sunt cel mai bine mancate separat.
- Amidonoase – orez, ovaz și alte cereale, pâine de toate felurile, paste, tăieței, cartofi, porumb… sunt carbohidrați complecși care necesită un mediu alcalin pentru digestie.
- Grăsimi – uleiurile, nucile, avocado-ul, care pot fi combinate cu amidonoasele și legumele, dar nu cu proteinele, căci blochează digestia, având și ele nevoie de mediu alcalin. Din pacate, grăsimile încetinesc digestia în orice combinație, fiind nevoie de sucuri biliare pentru a sparge stratul de ulei în care este învelit alimentul ingerat;
- Leguminoase – linte, fasole, mazare, năut, sunt o combinație de carbohidrați complecși și proteine vegetale, care au nevoie de un mediu puțin acid pentru digestie, însă nu la fel de acid ca al proteinei animale;
- Proteine – carnea de pui, vită, porc, pește etc, sau brânza și ouăle necesită timpii cei mai mari de digestie si un mediu acid, iar de aceea nu vor fi combinate cu carbohidrații. De asemenea, proteinele nu se amesteca între ele (carne cu brânză, cu ouă sau mixuri de carne de diferite tipuri), întrucât fiecare dintre acestea prezină timpi diferiți de digestie.
- Legume – frunze verzi sau oricare alte legume care nu intra în categoria amidonoase pot fi combinate cu orice, fiind neutre! Crude, acestea aduc ele însele un aport enzimatic ce ajută chiar la digestia proteinelor.
Care este impactul ingerării unei combinații greșite de alimente?
Balonare, datorită fermentării anumitor alimente care nu sunt lăsate să părăseacă stomacul (cele alcaline) atât timp cât încă mai este necesar timp pentru digestia altora (celor acide). Cu cât stă mai mult un carbohidrat în stomac, cu atât fermentează mai mult, căci acesta nu are nevoie de acizi pentru a fi spart.
Inabilitatea de a digera mancarea, care poate duce la deteriorarea mâncării înainte de a termina digestia. Carbohidrații sunt cei care fermentează, proteinele putrezesc, iar uleiurile cele care râncezesc. Acest lucru duce la o acumulare de toxine în organism… deci la kilograme în plus.
Stres gastrointestinal transpus în oboseală pe termen scurt și în alte boli mai grave, în timp, cum ar fi cancerele. Oboseala cronică este prima pe care o resimțim în organism, energia noastră fiind concentrată majoritatea timpului pe digestie, și nu pe alte procese celulare menite să detoxifice și să regenereze corpul.
Recomandări
– Încercăm să avem un singur fel de mancare la fiecare masă (nu-i spuneți asta bunicii!!). Cu cât mai puțin complex, cu atât mai bine!
– Nu mâncăm fructe după masă, ci pe stomacul gol, întrucat se digeră foarte repede în intestine și trebuie lăsate să străbată tubul digestiv în timp scurt.
– Carbohidrații complecși (amidonoase, leguminoase) necesită mediu mai alcalin sau ușor acid pentru digestie și de aceea sunt bine combinate cu legume si grăsimi, niciodata cu proteine, care au nevoie de mediu puternic acid. Deci… ce facem cu acea friptura cu cartofi prajiți, cu puiul cu orez, cu acea shaorma delicioasă și cu pastele carbonara? ☹ Le rărim…
Așa DA! / Preferred combination 
Așa NU! / Less desired combination
– Carnea este de preferat să se consume numai cu legume (atenție, nu leguminoase sau amidonoase!). De exemplu, o farfurie de nota 10 din punct de vedere al combinației alimentare este: o bucată de somon (sau alt tip de carne) cu broccoli și o salată mare de legume crude, iar pentru vegani: tofu cu orez integral cu legume și o salată de legume crude.
– Folosim cât mai puțin ulei la gătit, iar la rece în cantități reduse (o lingură de ulei la salată, de exemplu), pentru a nu bloca sau îngreuna digestia. Mai multe informații despre uleiuri și cum să le folosim la gătit, găsiți în acest articol.
– Încercăm să nu mâncăm rece după masă – nu vrem să dereglăm temperatura optimă de digestie. Ba, din contră, pentru a ușura digestia, putem să dam un shot de ceai cald după masă. De asemenea, este de preferat să începem cu alimentele reci și să terminăm cu cele calde (asta dacă încălcăm prima regulă).
Surse:
De urmărit:
- https://www.youtube.com/watch?v=OjEDcd-PNXs
- https://detoxinista.com/food-combining/
- https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/0031938481900147
Lavinia Dincă
Tehnician Nutriționist
Română 
English